Piata interna de produse ecologice totalizeaza in prezent circa 80 de milioane de euro

Exporturile de produse eco s-au dublat in 2011.

Piata interna de produse ecologice totalizeaza in prezent circa 80 de milioane de euro, in timp ce exporturile de astfel de produse sunt estimate la o valoare de 200 de milioane de euro pentru 2011, de doua ori mai mare decat anul trecut, potrivit estimarilor Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio-Romania, relateaza Agerpres.

“Exportul de produse ecologice va depasi 200 de milioane de euro in 2011, fata de o valoare de 100 de milioane de euro inregistrata anul trecut. La fel ca in anii trecuti cele mai exportate sunt cerealele, mierea, fructele de padure si foarte putin produsele procesate, precum branzeturi, vinuri sau produsele de panificatie. Agricultura ecologica este singura ramura cu balanta pozitiva”, a declarat, pentru Agerpres, presedintele Asociatiei Bio-Romania, Marian Cioceanu.

Tarile europene sunt principalele piete de export ale Romaniei pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre tarile care importa masiv materie prima obtinuta in sistemul ecologic autohton, dar si principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piata romaneasca.

In ceea ce priveste consumul intern de produse ecologice, acesta este estimat de asociatia patronala la circa 80 de milioane de euro, jumatate din acesta valoare provenind din produsele romanesti, respectiv din miere, vin si panificatie, iar cealalta jumatate din importuri realizate in special de marii retaileri.

“Romania ramane inca o piata de export de materie prima, nu de alimente procesate. Aceasta materie prima pe care noi o exportam este prelucrata in Germania si Belgia si se intoarce pe piata romaneasca, dar la preturi de 4-5 ori mai mari. Sper insa ca sectorul de procesare a produselor agricole sa fie sprijinit in viitoarea Politica Agricola Comuna astfel incat si romanii sa poata manca produse sanatoase, dar la preturi decente”, a adaugat Marian Cioceanu.

Suprafata cultivata in sistem ecologic a crescut de la 260.000 hectare in 2010 la aproximativ 300.000 de ha in 2011, dar raportat la suprafata agricola de 9 milioane de hectare este inca nesemnificativa. Si numarul operatorilor din agricultura ecologica a inregistrat o crestere in acest an, fata de anii 2008-2010, ajungand la 10.000, cei mai multi detinand insa suprafete mici si animale putine

Familia magiunului bio de la Topoloveni se mareste cu dulceata de catina si de napi

Familia magiunului bio de la Topoloveni se mareste oficial, de luni. Producatorul Sonimpex Serv Com lanseaza dulceata de catina si pe cea de topinambur (napi), bogate in vitamine si cu calitati terapeutice.

In luna aprilie 2012, gama de dulceturi “Topoloveana” fara zahar adaugat si fara conservanti a fost imbogatita cu doua produse originale.

Dulceata de catina si cea de topinambur au fost lansate, luni, pe piata, in cadrul unui eveniment organizat la fabrica din Topoloveni.

Dulceata de catina cu suc de mar

Conform producatorului Sonimpex Serv Com, topinamburul si catina sunt utilizate pentru prima data in Romania ca ingredient principal in dulceturi, aceste doua ingrediente fiind recunoscute pentru calitatile lor terapeutice.

Dulceata de catina “Topoloveana”, fara zahar adaugat si fara conservanti, este o dulceata in care fructele de catina sunt pastrate integral. Samburii de catina trebuie striviti in dinti, pentru ca acestia contin 18-20% ulei. Continutul produsului finit este 68% catina si 32% suc concentrat de mar.

Bogata in vitamine si carotenoide

Printre calitatile nutritive ale fructelor de catina se numara continutul bogat de vitamine: Vitamina C, care creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii, favorizeaza depunerea calciului in oase si absorbtia fierului din tubul digestiv; vitamina E, care are un rol important in procesele de regenerare celulara si actiune antioxidanta; Carotenoide (alfa si beta caroten), care sunt precursori ai vitaminei A. Carotenoidele previn actiunile degenerative ale pielii si mucoaselor, contribuie la mentinerea acuitatii vizuale, stimuleaza formarea de anticorpi; Vitaminele B 1, B 2, PP, F, provitamina D; Minerale: calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, fier; Acizi grasi esentiali nesaturati (omega 3, omega 6, omega 9). Acizii grasi omega 3 si omega 6 au rol in prevenirea afectiunilor cardiovasculare, neoplasmelor (in special mamar si prostatic), in mentinerea optima a imunitatii si au efect antidepresiv; Acid oleic cu rol in scaderea nivelului colesterolului sanguin.

Ca actiuni terapeutice, sunt vizate urmatoarele: antiscorbutica, antiinflamatorie, antimicrobiana, antialgica, de regenerare a tesuturilor, anticoagulanta, antioxidanta si implicit antitumorala, cicatrizanta si antiulceroasa, antidepresiva, protector si regenerant hepatic, protector impotriva radiatiilor, tonic general prin continutul bogat in minerale si vitamine.

Dulceata care scade riscul osteoporozei

Dulceata de topinambur (sau napi, cum sunt cunoscuti in popor) “Topoloveana” fara zahar adaugat si fara conservanti este o dulceata in care topinamburul se regaseste sub forma de cubulete, in suc concentrat de mar.

Conform producatorului, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucuresti a recomandat-o.

“Produsul prezinta o cantitate considerabila de fibre alimentare, atat insolubile (10,1%), cat si solubile (7,7%). Fibra solubila este reprezentata in special de inulina, considerata ingredient alimentar functional, deoarece poate modifica procesele fiziologice si biochimice din organismul uman, avand rol preventiv in aparitia unor boli si conducand la o stare de sanatate imbunatatita. Inulina are rol de agent bifidogenetic, care stimuleaza sistemul imunitar al organismului, scade nivelul de bacterii patogene in intestin, combate constipatia, scade riscul osteoporozei prin cresterea absorbtiei mineralelor (in special calciul), reduce riscul aterosclerozei prin scaderea sintezei trigliceridelor si a acizilor grasi in ficat si reducerea nivelului acestora in ser, reduce absorbtia de zahar din sange, prevenind sindromul metabolic si diabetul zaharat”, se arata intr-un comunicat de presa emis de producatorul dulceturilor Topoloveana si al magiunului de Topoloveni.

Colorant natural pentru ouale de Pasti

Este clar ca ne va fi mult mai greu sa obtinem acelasi “rosu infinit” ca cel din pachetele cu chimicale, iar la variatiunile “perlate” sau fosforescente ne va fi si mai greu sa ajungem fara ajutorul compusilor de laborator. Insa poti colora – a vopsi suna prea chimic, parca – ouale de Pasti si in mod natural, desigur, altfel traditia asta ar fi avut doar cateva zeci de ani in loc de cateva sute. Ce mi se pare cu adevarat greu este sa acoperi natural, cu ajutorul florilor, fructelor, condimentelor sau legumelor, acel marcaj care apare pe ouale din comert. Sau poate nu e cazul, poate ai facut rost de un carton de “contrabanda” de la tara.

Iata pe scurt cei mai importanti pasi in colorarea oualor cu substante naturale:

1.ouale proaspete, crude se spala si se degreseaza bine.
2.se aleg oua cu coaja alba pentru o fixare mai buna a pigmentilor naturali.
3.ouale se fierb la foc mic suficient timp.
4.intotdeauna se adauga si otet in solutia de colorare. Otetul ajuta la fixarea culorilor.
5.plantele se folosesc in cantitati destul de mari si se fierb minim 15-20 de minute la foc mic. Pentru o cana de apa e necesara cam o mana de planta sau aproximativ o lingurita de seminte ori condiment.
6.de obicei lichidul colorant in care s-au adaugat 1-2 linguri de otet in prealabil se toarna cald peste ouale fierte cat sunt inca fierbinti. Lichidul trebuie sa fie suficient pentru a le acoperi in intregime. Ouale se aseaza pe un singur rand.
7.in anumite cazuri, ouale se mai pun la fiert in amestecul colorant pentru 15-20 de minute la foc foarte mic sau pana la obtinerea culorii dorite. In altele, se merge pe varianta fara fierbere, cand ouale se lasa la rece peste noapte in solutia coloranta.
8.in general, cu cat cantitatile de colorant natural sunt mai mari, cu atat nuantele obtinute vor fi mai intense si mai vii.
9.culorile obtinute prin vopsirea cu plante, fructe sau legume sunt mai putin vii decat in cazul vopsirii chimice. Nuantele vor fi naturale, pastelate, fara luciu. Problema luciului se poate rezolva cu ajutorul unei bucati de sunca sau a uleiului. Pur si simplu ouale se freaca cu bucata de sunca sau cu o carpa imbibata cu ulei si ouale vor capata “stralucire”.

Fara sa mai dam oul de-a dura, iata si cateva solutii naturale de colorare a oualor.

Galben:

•se fierb timp de o ora cantitati egale din frunze uscate de ceapa galbena si flori de galbenele impreuna cu 1 lingura de otet in suficienta apa. Se strecoara totul, iar fiertura calda se toarna peste ouale fierte, inca fierbinti. Se lasa totul pana la obtinerea nuantei de galben dorita.
•o alta varianta de obtinere a culorii galbene este cu frunze de mesteacan uscate. Frunzele se fierb in apa timp de o ora. Dupa, frunzele fierte se terciuiesc, se amesteca bine cu zeama in care au fiert plus o lingura de otet, se strecoara totul, iar lichidul se toarna peste ouale calde. Se lasa peste noapte.
•galbenul mai poate fi obtinut si prin fierberea impreuna cu ouale a cojilor de portocale sau de lamaie sau coji de morcovi sau seminte de telina ori de chimion.
Galben intens: sofranul se toarna in apa fiarta peste care se aduga otet. Nu este necesara fierberea.

Portocaliu: amestec de coji de nuca uscata si frunze de ceapa galbena care se fierb timp de o ora. Dupa strecurare si adaugare de otet se mai fierbe totul impreuna cu ouale inca 15 minute.

Albastru:

•flori de viorele care se fierb timp de aproximativ o ora.
•o varza rosie tocata marunt, peste care se adauga 4 cani de apa fiarta si 2 linguri de otet.
•coji de sfecla rosie tocate marunt care se fierb timp de 30-60 de minute impreuna cu o lingura de otet.

Verde:

•cantitati egale de frunze de ceapa verde si urzica.
•frunze de spanac si otet se fierb impreuna cu ouale pana la obtinerea nuantei dorite.

Rosu sau rosu-portocaliu:

•frunze uscate de ceapa rosie care se fierb in apa timp de ora.
•coaja de crusin si frunze de soc in cantitati egale.
•boia de ardei

Maro:

•Cafea tare in care s-a adaugat sare (la 1L de cafea aproximativ o lingura de sare) si o lingura de otet
•Ceai negru concentrat si otet

Dupa vopsire si uscare, depoziteaza ouale in frigider pentru nu mai mult de 7-10 zile.

Vopsitul oualor ecologic cu frunze de ceapa si sfecla rosie

Cu toate ca magazinele sunt invadate de coloranti alimentari sintetici, mai ales in ceea ce priveste colorarea oualor pentru sarbatoarea de Pasti, la sate inca se mai pastreaza traditia vopsirii acestora cu vopsele naturale obtinute din ceea ce creste in gradina sau pe camp.

De cand se stiu, locuitorii de la sate s-au folosit de ceea ce natura le-a dat de jur imprejurul locului in care vietuiesc. Astfel, din natura isi iau hrana, materialele de constructie, dar tot de acolo isi procura si cele trebuincioase altor activitati.
,,Astfel, pentru colorarea tesaturilor sau la ce mai aveau ei nevoie, locuitorii satelor au obtinut coloranti naturali din ierburi si argile. Astfel, verdele se obtine din spanac si urzica, galbenul din rostopasca, rosul si caramiziul din frunze de ceapa si sfecla rosie iar albastrul din radacina de brusture si tataneasa” spune Anisoara Beta din Goruia.
Din aceste culori de baza, oamenii obtineau alte si alte nuante prin combinarea lor. Mestesugul vopsirii oualor este transmis din generatie in generatie iar traditia merge mai departe chiar daca este mai la indemana sa cumperi un plic de vopsea.

Cromarea plasticului a devenit posibila datorita nanotehnologiei

Comisia Europeana a publicat un raport de activitate al proiectului Ecosam, care a reusit sa dezvolte un proces ecologic de acoperire cu crom a pieselor din plastic.

Un proiect de cercetare finantat de Uniunea Europeana a reusit sa aplice un finisaj cromat pieselor din plastic fara sa foloseasca materiale daunatoare mediului. Proiectul de cercetare se numeste Ecosam si acesta renunta la cromul hexavalent pentru a oferi o alternativa sustenabila din punct de vedere ecologic pentru tratarea suprafetelor de plastic in vederea aplicarii unui finisaj cromat. Tehnologia dezvoltata de cei de la Ecosam reduce masa unui vehicul fara sa compromita calitatea design-ului sau a finisajelor.

Exista deja un procedeu de “cromare” a pieselor din plastic, dar acesta implica folosirea unei substante cancerigene. Procedeul traditional folosea si paladiul si alte metale rare, ceea ce ridica pretul operatiunii de cromare. Secretul tehnologiei inventate de proiectul Ecosam sta in domeniul nanotehnologiei. Deoarece nanoparticulele se gasesc in numar mare pe orice suprafata data, acestea au o suprafata specifica mai mare decat particulele standard, ceea ce le face mai aderente atunci cand sunt aplicate pe un material.

Cercetatorii proiectului Ecosam au exploatat aceasta trasatura pentru a dezvolta o noua tehnica de fixare a cromului pe suprafete. Plasticul este pregatit cu o oxidare superficiala folosind substante mai putin daunatoare, dupa care se depun un strat de nanoparticule pe suprafata acestuia, pregatind plasticul pentru stratul definitiv de crom. Procesul de placare cu crom devine astfel mai ecologic, mai simplu si mai putin periculos pentru oameni. In comparatie cu metodele traditionale, costurile sunt reduse la jumatate.