Luni

Produsele ecologice sunt încă o raritate în meniul românilor

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:27 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Deşi cercetările ştiinţifice arată că produsele bio sunt benefice sănătăţii umane, doar 1 % din români consumă alimente ecologice. Studiile dovedesc că anual consumăm 20 de kilograme de aditivi alimentari de persoană.

Produsele bio se obţin prin practicarea sistemului de agricultură ecologică. Acest sistem interzice folosirea organismelor modificate genetic, a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, precum şi a hormonilor şi a antibioticelor. Hrana ecologică este curată şi potrivită metabolismului uman.

Multe dintre legumele şi fructele comercializate în supermarketuri au un aspect artificial şi sunt total lipsite de gust. Rolul agriculturii ecologice este tocmai acela de a conferi produselor, prin respectul faţă de natură şi de legile ei, gust, textură şi calităţi autentice.

„Diferenţa dintre o ceapă convenţională şi una ecologică ţine de faptul că cea din urmă conţine mult mai puţin lichid decât cea dintâi. Până la urmă ajungi să constaţi că, în cazul celei convenţionale, nu cumperi altceva decât apă”, a spus Karin Kaiblinger, expert austriac în alimentaţia cu produse ecologice, prezentă la un seminar care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).

S-au realizat teste pe animale

De-a lungul timpului, s-au realizat nenumărate cercetări pentru observarea diferenţei dintre produsele convenţionale şi cele ecologice şi a efectului pe care acestea le au asupra sănătăţii umane. Testele s-au făcut pe animale, iar rezultatele au fost întotdeauna favorabile consumului de alimente bio. „Hrana ecologică este preferată în mod semnificativ de către şobolani, iepuri de casă şi păsări. Este ştiut faptul că animalele au un instinct al autoconservării mai dezvoltat decât cel al oamenilor”, a mai spus Karin Kaiblinger.

În plus, s-a analizat comportamentul în timp al plantelor crescute în mod convenţional şi a celor dezvoltate în sistem ecologic. Astfel, în 1996, câţiva cercetători au tăiat varză chinezească obişnuită şi au pus-o într-un recipient, iar în altul au plasat varză chinezească biologică.

După două săptămâni, ambele verze erau alterate, cu deosebirea că cea ecologică mucegăise, iar cea convenţională putrezise. Karin Kaiblinger a adăugat însă că tot mai mulţi oameni optează pentru produsele bio, fiind conştienţi de pericolul la care se expun consumând anual aproximativ 20 de kilograme de aditivi alimentari de persoană.

Boala Parkinson, de la pesticide

S-a constatat că pesticidele prezente în alimentele convenţionale cresc de până la opt ori riscul de contractare a cancerului în cazul agricultorilor care lucrează cu pesticide. Mai mult decât atât, în 2003, cercetătorii au recunoscut că maladia Parkinson la agricultori este o boală profesională cauzată de utilizarea pesticidelor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat chiar un verdict: 3 milioane de oameni sunt anual victime ale intoxicaţiilor acute cu pesticide, dintre care 20.000 chiar îşi pierd viaţa.

Mod de viaţă sănătos şi durabil

Preţul prea mare al produselor ecologice, dar şi producţia foarte mică la nivelul României face ca bioconsumatorii să fie însă extrem de puţini. În ceea ce priveşte consumul de produse bio pe piaţa internă, acesta este sub 1% în momentul de faţă, potrivit Teodorei Aldescu, consilier pentru agricultură ecologică în cadrul MAPDR.

Pentru 2013, reprezentanţii ministerului au stabilit o ţintă de 5%, dar sunt pesimişti în ceea ce priveşte atingerea ei. Testele realizate pentru observarea diferenţei dintre alimentele biologice şi cele convenţionale, precum şi promovarea lor intensă a făcut ca la începutul anului 2000 să apară o nouă mişcare – LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability), care promovează un nou stil de viaţă, centrat pe sănătate şi durabilitate.

Mişcarea a câştigat numeroşi adepţi, astfel că în momentul de faţă o treime din populaţia ţărilor dezvoltate a aderat la acest mod de viaţă, potrivit lui Karin Kaiblinger. Adepţii Lohas nu mănâncă decât produse bio, cumpără doar haine şi produse de întreţinere ecologice şi nu conduc decât maşini hibride.

Jumătate din produsele ecologice merg la export

La Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sunt înregistraţi în momentul de faţă 4.200 de operatori care funcţionează în agricultura ecologică. Dintre aceştia, 89 sunt procesatori şi comercianţi, numărul lor dublându-se în 2008 faţă de anul 2007, potrivit Teodorei Aldescu, consilier pentru agricultură ecologică în cadrul MAPDR.

Cifrele sunt estimative, ele putând fi cunoscute cu exactitate abia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Dar anul trecut nu a crescut doar numărul procesatorilor şi a comercianţilor, ci şi cel al magazinelor specializate pe vânzarea de produse ecologice. Toţi aceşti operatori au obţinut la nivelul anului trecut, de asemenea estimativ, 260.000 de tone de produse ecologice, jumătate dintre acestea mergând la export.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic în România este acum de circa 220.000 de hectare. Culturile ecologice au crescut semnificativ din anul 2000, când suprafaţa agricolă ecologică era de doar 17.500 hectare.

Ţinta stabilită de MAPDR pentru 2013 este de circa 750.000 de hectare, dar şi în această privinţă autorităţile sunt destul de rezervate. Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Agricultură Ecologică, declara că pe piaţa românească cantitatea produselor ecologice importate este mai mare decât cea a alimentelor din producţia internă.

Importurile de produse ecologice în România cresc de la an la an. Anul trecut, ţara noastră a importat produse bio în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, cu circa 4 milioane de euro mai mult decât în anul precedent.

3 milioane de oameni sunt anual victime ale intoxicaţiilor acute cu pesticide.

Sursa: Adevarul

intoxicatii, meniu, pesticide, produse eco, produse pentru export, Romania